Ing. Ilie Mihăiescu,

 

Bună ziua stimati prieteni,

Istoria consemnează multiple actiuni benefice, ce au rezultat din întâlnirea unor personalitati, a unor spirite elevate pe care le regăsim si aici la Craiova.

Pentru radioamatorismul românesc, doar în forma de natiune, un curs determinant a rezultat din întâlnirea dintre Ioan Băjenescu si Alexandru Savopol. Este cunoscut faptul că aceste personalităti au înfiintat primul radioclub din România, eveniment de o deosebită importantă pentru dezvoltarea tehnică si culturală la noi în tară.

Eu am avut onoarea si bucuria să-l întâlnesc pe colonelul Băjenescu în anul 1986, aici la Craiova, cu ocazia organizării Simpozionului National, dar si după simpozion am avut întâlniri deosebit de agreabile. Datorită acestor legături de simpatie reciprocă, colonelul Băjenescu mi-a oferit un document deosebit de interesant intitulat "Activitatea Radioclubului Craiova de la înfiintare si până la aparitia Legii Emitătorilor Radio". Cele prezentate în continuare stau la baza manuscrisului amintit anterior.

Ca interlocutor, colonelul Băjenescu degaja acel aer al omului instruit si manierat, politicos si fin, specific ofiterilor armatei române de ieri si de astăzi.

Savopol era presedinte iar Băjenescu, de la Corpul I Armată, era secretar. Mai aflăm ceva foarte interesant: cunoscutul inginer Konteschweler era craiovean si chiar coleg de liceu cu doctorul Savopol. În 1927, Konteschweler a prezentat în Franta un receptor cu super-reactie pentru care a obtinut premiul I la Salonul de la New-York.

O informatie deosebit de interesantă se referă la prima emisiune radio difuzată de un radioclub. După aparitia Legii Radiofoniei în 1925 au apărut magazine care comercializau aparate de radio, chiar si componente. În 1926, în ultima duminică a lunii septembrie, la orele 16:55, pe lungimea de undă de 490 metri s-a facut prima emisiune radiodifuzată de amatori din tară. Despre această emisiune se poate scrie o lucrare foarte interesantă fiindcă amănuntele sunt deosebit de pitoresti atât ca organizare tehnică dar si artistic. Doctorul Savopol era asaltat de scrisori de la multi români din Oltenia dar mai ales de la românii din Valea Timocului.

Cum Radioclubul Craiova avea un sediu cunoscut prin presă si emisiuni, sediul fiind în strada Rosetti nr.4, au început să sosească scrisori si QSL-uri, ceeace înseamna că în România s-au facut emisiuni de radioamatori încă din 1925. În 1929, în decembrie, în urma discutiilor cu Cezar Brătescu, Radioclubul Craiova devine oficial QSL-manager pentru toti radioamatorii din România.

Activitatea Radioclubului s-a văzut si în performanta pedagogică fiindcă în 1930, în Craiova, erau deja 7 radioamatori de emisie-receptie. Rezultatele practice au fost prezentat in Revista Geniului, Revista Infanteriei si Revista Jandarmeriei.

Legea Emitătorilor din 1937 a fost primită cu ostilitate de radioamatori, fapt care a dus la un proces la Tribunalul Militar Craiova, încheiat cu un verdict pentru radioamatori.

Dar, revenind la scrisorile românilor din Timoc, găsim în premisele colonelului Băjenescu prima sesizare a efectului propagandistic gratie emisiunilor radio. Să nu uităm că Germania a studiat si aplicat cu mare succes acest efect înglobat în campania propagandistică din deceniul patru al secolului XX, emisiunile de divertisment de la clubul Craiova transformate în toatălumea în capital politic.

Multumesc colonele Băjenescu, multumesc doctore Savopol, faptele voastre v-au trecut între nemuritori!